marți, 29 noiembrie 2011

Seara rurala

Se uita soarele-napoi...
O fi pierdut ceva,
Sau, poate,
Asteapta-n deal vreun car cu boi,
Sa-l plimbe si prin alte sate
Cu gospodari si holde mai bogate?...

În sat la noi,
Biserica, de veche ce era,
În anul când a fost cutremur de pamânt
S-a prabusit cu turlele-n sosea,
Si-azi casele - atâta cât mai sunt -
Par jucarii
Pentru copii,
Iar plopii - cosuri negre de masini
Ce-au treierat
Bucatele din sate
Pentru straini...

Prin curti,
Gainile si porcii s-au culcat,
Femeile au pus de mamaliga,
Iar oamenii s-au pus la sfat
Cu popa ce-a sosit într-o cotiga
De la oras,
Unde-a schimbat sedilele de cas
Cu trei duzini de lumânari de ceara,
Ca-n cimitir la noi ca-n orice sat,
Sunt îngropati si trei flacai, morti pentru
T;ara.

Dar unde-i soarele din deal?...
Parca-asteapta
Pe cineva...
Pesemne, ca, gonit de luna,
Si-a dat cu popa "noapte buna"
Si-a scapatat...

A XI-a porunca

Ascultă, priveşte şi taci!…
Ascultă, să-nveţi să vorbeşti,
Priveşte, să-nveţi să clădeşti.
Şi taci, să-nţelegi ce să faci…
Ascultă, priveşte şi taci!
Când simţi că păcatul te paşte
Şi glasul Sirenei te fură,
Tu pune-ţi lacăt la gură
Şi-mploră doar sfintele moaşte -
Când simţi că păcatul te paşte!…
Când simţi că duşmanul te-nvinge,
Smulgându-ţi din suflet credinţa,
Aşteaptă-ţi tăcut biruinţa
Şi candela minţii nu-ţi stinge -
Când simţi că duşmanul te-nvinge!
Când braţele-ncep să te doară,
De teamă să nu-mbătrâneşti,
Rămâi tot cel care eşti -
Aceeaşi piatră de moară -
Când braţele-ncep să te doară!…
Iar când, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci,
Ascultă, priveşte şi taci!…
Din braţe fă-ţi aripi de fier
Şi zboară cu ele spre cer!…

la campanella- paganini.wmv

luni, 28 noiembrie 2011

Vesperala


Femeia care mi-a vorbit aseară
De constelaţii fixe
Şi stele căzătoare
Avea figura lungă şi verde ca o pară
Şi ochii negri-galbeni ca un adânc de mare…
Femeia care mi-a vorbit aseară
De lucruri mici şi fără importanţă
Avea în glas căldura soarelui de vară
Şi-n gând accentuate propuneri de-alianţă…
Femeia care mi-a vorbit aseară
Avea idei frumoase, dar bizare…
Spunea că “plopii fără soţ” sunt vorbe de ocară,
Şi toţi Luceferii din cărţi sunt stele căzătoare…
Femeia care mi-a vorbit aseară
(Şi care-o să-mi vorbească viaţa toată)
A fost o dată Mamă,
Dar a rămas Fecioară…
Şi Fiul ei nici astăzi n-are Tată !…

Ce faci tu?

Ce faci tu? de-atâta vreme
N-am mai ratacit prin crânguri
N-a-ncercat sa te mai cheme
Dorul ca sa fim iar singuri?....

Haide, fii copil cuminte
N-astepta sa vin la tine
Sa te fac cu rugaminte
Sa pricepi ce este bine.

De-ai sti tu ce farmec dulce
E sub teiul singuratic!...
Vino, crângu-o sa ne culce
Pe-al lui pat de flori, salbatic.

Si-ochii tai ca doi luceferi
Sa-i lumine ca-n trecut.
Sa te vad cum o sai aperi,
Daca-oi vrea sa ti-i sarut.

Pe poteca înfundata
Iarba deasa sa ne-ascunza
S-ascultam ca si-altadata
Freamatul duios de frunza.

Si privind cum de povara
Teiul floarea-ncepe-ati cerne
Sa-nvatam pe din afara
Cântul dragostei eterne.